Șoptitorul de frică
Șoptitorul de frică
Pentru a rezervaDescriere
La terasa unei cafenele, domnul Bruno își revarsă paranoia asupra unui ascultător tăcut, descriind o lume în care totul este o conspirație orchestrată de frică.<div> După 22 de ani de colaborare între autorul Matéi Visniec și clovnul Victor Quezada-Perez, această piesă explorează mecanismele contemporane ale fricii, manipulării și teoriilor conspirației. Aduce la lumină o operă fundamentală: *Le Souffleur de la Peur* (Șoptitorul fricii), prima piesă de teatru a lui Matéi Visniec, care a rămas nepublicată până în prezent. Pentru prima dată în Franța, autorul este implicat direct în procesul de creație ca dramaturg alături de Victor Quezada-Perez. Acest proiect încununează douăzeci și doi de ani de parteneriat artistic excepțional: regizorul și actorul au pus deja în scenă și au jucat în douăsprezece piese ale lui Matéi Visniec! Un parteneriat profund și durabil, lăudat în unanimitate de critici, de la programul radio cult *Le Masque et la Plume* la ziarul *L'Humanité*, inclusiv *Le Figaro*.</div><div><br></div><div> Povestea ne cufundă într-o atmosferă pe cât de misterioasă, pe atât de tulburătoare. La amurg, pe terasa unei cafenele, domnul Bruno îi susține un monolog amețitor unui om ciudat de tăcut. Sub ochii săi, banalitatea vieții de zi cu zi se transformă: fiecare trecător devine un spion, fiecare gest o conspirație, fiecare zâmbet un complot. El disecă mecanismele unei societăți supuse unei mașini invizibile, al cărei produs final este frica. Dar cine este acest interlocutor mut și cât de departe va merge domnul Bruno în iluzia sa paranoică? Departe de o abordare convențională, punerea în scenă îmbrățișează poezia și cerințele fizice ale clovnei pentru a întruchipa această tragedie a solitudinii.</div><div><br></div><div> Fondată în 2025 în Les Vignères, lângă Cavaillon, pe o fostă proprietate - Château Blanc - construită în 1787, compania Les Mains Bleues (Mâinile Albastre) s-a născut din dorința de a lucra cu materia brută a cuvintelor alături de artiștii de scenă. Acest colectiv de artiști, cu experiențe și perspective diverse, împărtășește o dragoste profundă pentru cuvinte și, mai general, pentru limbaj. Astfel, „Les Mains Bleues” își are originea într-o colecție de poezii, Chair Bleue (Carne Albastră, 2023), unde corpul, dorința și creația poetică sunt teme centrale.</div><div><br></div><div> Cercetările companiei se concentrează în principal pe poezie (atât ca gen distinct, cât și în manifestările sale cele mai cotidiene), pe curajul adevărului și pe necesitatea scrierii pentru a rezista. O întrebare pe care o explorăm este: cum poate fi exprimată poezia în teatru? Cum își găsește locul? De ce apărarea poeziei nu este o afectare snobă și elitistă, ci o necesitate politică ce privește binele comun, orașul?</div>
